-
S'hè distessu ind'è l' aria un affanu di morte
E' so fatti di marmaru i visi sott'à lu sole
So d' abissu i silenzii è in pulvina e fole
U mondu incrudelitu sbattutu hà e so porte
Caminerà ab'eternu issu stolu senza fine
Cu la to sipultura sdresgendu ogni bagliore
E' chi facia ruvidu u trimendu dulore
Chi rode u campà à iss'ore visparine
E' quandu in tempi à vene invichjarà u ricordu
Ogni palmu di sta terra si purterà à l'iglia
U sonniu fattu veru chi in un intimu accordu
Di sté n' avarà qualchi fida sumiglia
3 commentaires -
Pour ma puce
Sol / Rém / Sol / Lam / Mi
Forse u sole avia amparatu à u tonu di piattà a so luce daret'à un tendone
/ Rém / Sol / Lam / Mi
Forse l'acqua dicia à e mille surghjente di pudè dà la vita à millaie di ghjente
Do / Sol / Lam / Mi / Fa
Forse a terra avia in ella u furore chì m'ai datu tù ogni mane à bon'ora
/ Rém / Sol7 / Lam / Mi / Fa / Sol
Forse n'aghju amparatu fole è parolle ingir'à e to spalle sempre aperte o bà
Sol / Rém / Sol / Lam / Mi
Forse l'ora serena avia una fine per fà nasce più belle l’ore anderine
/ Rém / Sol / Lam / Mi
Forse u fustu finu di a mo zitellina avà scopre beatu una nova matina
Do / Sol / Lam / Mi / Fa
Forse chi a mo terra mi l'ai data tù sempre cusì sinceru chjamendu mi o ciù
/ Rém / Sol7 / Lam / Mi / Fa / Sol
Forse chi a to voce avà hè cum’un filu ch'eo lasciu corre in darnu daret’à tè o bà
Rém / Sol7 / Lam / Mi
Rém / Sol7 / Lam / Mi / Fa / Sol
Sol / Rém / Sol / Lam / Mi
Forse chi l'uceanu è u neru marosu sò quì per fà cappià u core amurosu
/ Rém / Sol / Lam / Mi
Forse chi a timpesta è a bianca saetta sempre s'intricceranu sempre mi l'ai detta
Do / Sol / Lam / Mi / Fa
Forse chi a mo pelle hè fatta da a toia è chi pensendu à què rinascerà a gioia
/ Rém / Sol7 / Lam / Mi / Fa / Sol
Forse chi a mo pena un hè in l'universu ch’è una goccia spapersa a lacrima per tè
Rém / Sol7 / Lam / Mi
Rém / Sol7 / Lam / Mi / Fa / Sol
3 commentaires -
Ils sont partis sans l'avoir décidé
Le Jazz est né _ Gilles Maugenest
notre spectacle "L'air du temps"
Ce qui suit, j'ai trouvé ça très joli :
Le départ - Maissiat
Comme tant de corses, parti à cinq ans pour vivre dans une ville au delà de la mer, où ni la langue, ni les étoiles n'étaient les siennes, mon ami Lucien :
A partenza - Lucien Federici
7 commentaires
Suivre le flux RSS des articles
Suivre le flux RSS des commentaires